Romanian
Fractal
Art
Gallery
About Exhibits Prices Slideshow
Language:

    Gallery:    
November 1-21, 2003, Art Gallery "Ion Irimescu", Falticeni
- I-ELE, 47 artworks



"ARTA FRACTALA NE ADUCE AMINTE CA IN FATA NOASTRA
SE AFLA INFINITUL PE CARE NU-L PUTEM DOMINA"
Monitorul de Suceava
13 octombrie 2003


Dialog cu profesorul GHEORGHE A. M. CIOBANU, un estetician care pledeaza voluntar pentru o forma de arta privita cu scepticism.



Profesorul GHEORGHE A. M. CIOBANU, care si-a asumat, cu zīmbet blajin, riscul de a prezenta expozitia de arta fractala a conf. univ. dr. VIOREL GULICIUC (un filozof care s-a īntīlnit cu matematica prin intermediul calculatorului) deschisa īn prima zi a lunii noiembrie la Galeria de Arta a Centrului National "Ion Irimescu" din Falticeni, īn prezenta maestrului centenar si a unei distinse asistente alcatuite din specialisti din domeniul filozofiei si stiintelor umane, academicieni, cercetatori si cadre didactice universitare din tara si din strainatate (pe care, cu o reverenta plastica, a prezentat-o cu formula "Carpatii spiritualitatii romānesti ai carui Ceahlau este maestrul Ion Irimescu"), participanti la Colocviul International cu genericul "Secolul XXI: Orizonturi umaniste", organizat de Catedra de Filozofie, Stiinte Socio-Umane si Pedagogie din cadrul universitatii sucevene "Stefan cel Mare", spunea ca fractalismul, care reprezinta "un echilibru īntre haos si cristal", este īn masura sa ne dezvaluie o adevarata galaxie de structuri.
Expozitia, īn care VIOREL GULICIUC (care-si semneaza lucrarile cu pseudonimul artistic ViGuera) ne-a oferit posibilitatea vizuala de a patrunde īn universul unei arte īn care spatiul si forma sunt privite īntr-un mod aparte, reuneste, sub genericul "I- ELE" (titlu care, asa cum mi-a marturisit autorul, s-a conturat īn cautarea atenta, "spre a nu comite cumva o impietate", a unui sinonim pentru himerele maestrului Irimescu), un numar de 50 de lucrari care, pentru a "nu obliga privitorul la un anumit tip de lectura", nu au nume ci doar coduri numerice. Arta fractala, o subclasa a artei vizuale bidimensionale, care s-a configurat ca gen de mai bine de doua decenii, este privita (īnca) cu scepticism. Definind arta fractala ca fiind "o infinitate de structuri, īntr-o infinitate de cromatisme, toate īnsumate īntr-un dreptunghi dat" prof. GHEORGHE A. M. CIOBANU, care s-a dovedit un exeget competent si avizat, dovada ca arta fractala si-a gasit si la noi esteticienii, a tinut sa sublinieze faptul ca aceasta nu este facuta de calculator ci este realizata cu ajutorul calculatorului, acest "metaneuron uman", de catre artistul fractalist.
Asa cum proclama Kerry Mitchell īn "Manifestul Artei Fractale" ea nu este o arta computerizata, īn sensul ca PC-ul, MAC-ul realizeaza totul, nu este īntīmplatoare, adica stohastica sau lipsita de reguli, si nici impredictibila. "Oricine - precizeaza - poate lua un aparat de fotografiat si poate face un instantaneu dar nu oricine poate fi un Ansel Adams, sau o Annie Liebovitz. Oricine poate lua penelul īn mīna ca sa picteze dar nu chiar oricine poate fi O'Keeffe sau Pablo Picasso. Īntr-adevar, oricine are un computer poate crea imagini fractale, dar nu chiar oricine va excela pīna la a ajunge sa creeze Arta Fractala". "Ce aventura extraordinara - a exclamat profesorul CIOBANU - este acest univers fractalic pe care artistul īl exploreaza spre a alege un fragment din infinit!". Si pentru ca, referindu-se la acest univers fascinant al fractalilor, domnia sa ne-a trezit regretul ca "am trait mii de ani dincoace si abia acum simtim ca putem trece dincolo", cīnd avem sansa sa vedem "cum trece pe līnga noi infinitul", l-am rugat sa sustina īntr-un dialog cauza unei arte īnca controversate.

"Valoarea artei consta īn faptul ca ea nu se multumeste cu sabloane, cu formule peste care clepsidra timpului si-a varsat nisipul"

- Domnule profesor, marturisesc ca nu ma asteptam ca arta fractala sa aiba īn acest spatiu un sustinator atīt de fervent asa ca va propun sa reluati, sintetic, cīteva din consideratiile pe care le-ati facut īn expozeul dumneavoastra. - Valoarea artei consta īn faptul ca ea nu se multumeste cu sabloane, cu formule peste care clepsidra timpului si-a varsat nisipul. Arta deschide mereu drumuri noi si era firesc ca si acest drum, pe care si l-a ales pictura, sa fie inspirat din ceea ce omul vede, simte, cunoaste din universul contemporan. Omul zilei de astazi are o viziune mult mai larga, mai centrifuga, mai legata de teoria expansiunii, vede mai mult azi decīt a vazut ieri, iar mīine vede si mai mult, aproape īn progresie geometrica, arta fiind un domeniu care "vede" chiar īnaintea omului deschizīnd noi si noi orizonturi.
Fractalismul este un exemplu: plecānd de la descoperirile facute īn urma cu aproape trei decenii īn fizica si matematica cu privire la structura universului, o structura care poarta īn ea nota de repetabilitate a ceea ce este necristalizat, neregulat, teoria fractalica se refera la formele neregulate care, fie vorba īntre noi, sīnt īn proportie de 99,9% īn Univers, īntīlnindu-se doar ici si colo cīte-un cristal. Īn acest fel, fractalic, ne schimbam si noi viziunea asupra artisticului. Pornind de la faptul ca fractalul se repeta la diferite nivele, prin autosimilitudine, dar la diverse scari de marime, īnseamna ca spectrul evolutiv al aceleiasi structuri fractalice este infinit. Dar, ca la om sa se poata realiza infinitul īn creier este foarte greu si aici intervine calculatorul care are aceasta capacitate de a derula, pe acelasi ecran, de la microinfinit la macroinfinit, toate variantele posibile. Deci artistul īsi va lua ca ajutor calculatorul, iar aici nu trebuie sa gresim si sa spunem ca arta fractala este facuta de calculator ci este facuta cu ajutorul calculatorului, care este o anexa a posibilitatii umane de a multiplica. Sa nu uitam ca a multiplica o varianta nu e tot una cu creatia. Artistul creeaza un model pe care calculatorul īl multiplica dar artistul este cel care alege varianta care concorda cu ideea sa, cu ideea omenirii si a timpului īn care traieste.
Īn arta fractala, care este o arta vizuala prin ineditul, pe de o parte structural, pe de alta parte cromatic, imaginile se deruleaza īn fata artistului la infinit desi el nu traieste infinitul, traieste un timp dat, iar acel timp, de cīteva minute, zile, ore sau saptamīni, se opreste la o formula optima, optima cu idealul lui. Asa cum se opreste un poet la rima pe care o prefera, asa cum se opreste un muzician la acordul sau la evolutia contrapunctica pe care a simtit-o el, asa se opreste si artistul fractalic, pe ecranul calculatorului, la varianta care concorda cu ceea ce a vrut el sa spuna. Si ne spune retinīnd o imagine pe care o transfera apoi pe o hīrtie speciala si ne-o ofera noua īntr-o expozitie.

"Artele, īn general, nu ajung "banale" pentru ca devin banale, ci prin faptul ca alte arte,alte formule artistice, īncep sa le depaseasca"

- Prin expozitia sa, Viorel Guliciuc ne-a oferit si noua sansa de a trece pe līnga infinit.
- Asa este. Noi am mai trece pe līnga infinit dar suntem sub dictatura neiertatoare a finitului. Dictatura momentului, a clipei, ne-a facut sa avem o cultura si o viziune filozofica iar religiile lumii au pus pret pe clipa īn care traim si-n care ne rugam cu gīndul la ce va urma. Stim ca va urma ceva dar mai presus de toate este prezentul iar arta viitorului, arta fractala, ne aduce aminte ca-n fata noastra se afla infinitul pe care nu-l putem domina.
- Pornind de la enuntul ca "orice idee noua debuteaza ca o prejudecata si sfīrseste ca o banalitate", enunt cu care l-am confruntat si pe Viorel Guliciuc, va īntreb si pe dumneavoastra: credeti ca arta fractala va ajunge, la un moment dat, accesibila oricui si va cadea īn banalitate?
- Artele, īn general, nu ajung "banale" pentru ca devin banale ci prin faptul ca alte arte, alte formule artistice, īncep sa le depaseasca. Nu poti opri dinamica artelor iar banalizarea de care se vorbeste este, dupa mine, mai mult o asezare pe un alt raft istoric. Nu poate spune nimeni ca arta Renasterii a devenit banala dar nu se mai lucreaza astazi īn maniera renascentista. Totul īncepe cu o tresarire sau cu un soc si sa nu uitam ca unul dintre cele mai mari curente ale artei plastice moderne, fovismul, a īnceput cu un scandal, o "nebunie" de unde i-a venit si numele. Aceasta "nebunie" a devenit pe urma regula si iata ca acum este depasita iar ceea ce aduce fractalismul situeaza fovismul undeva īn "grupa mijlocie".

"Artistul fractalist se īnscrie īn evolutia omenirii ca spiritualitate, īn evolutia fireasca a omului contemporan"

- Care ar fi dupa dumneavoastra portretul creatorului de arta fractala? - Artistul fractalist trebuie sa fie īn primul rīnd un filozof. El trebuie sa aiba aprioric o viziune MEGA si, prin formatia sa spirituala, o viziune filozofica asupra lumii. Īn cazul nostru avem de-a face cu un asemenea artist si s-a putut observa foarte bine ca el s-a oprit la acele imagini care vizeaza aspectul ontologic al existentei, s-a oprit la existenta īn sine. Chiar faceam o diferenta īntre existent, ceea ce este līnga noi, existant, care se refera la noi, cei care suntem, la frontiera cu ceea ce urmeaza, existenta. Deci un artist fractalist trebuie sa aiba viziunea existentei si mai putin patosul existentului de līnga el si desigur sa aiba harul creatiei artistice. Nu orice mīnuitor de calculatoare poate fi artist fractalist; el trebuie sa poata face deosebirea dintre arta fractala, teoria fractalilor si sistemul informatic. Sunt domenii diferite dar el trebuie sa le īnsumeze pe toate si sa le stapīneasca bine avīnd totodata aceasta viziune filozofica de care vorbeam, sa ne surprinda prin programul sau estetic si capacitatea sa de a putea reda infinitul, ca filozof, īntr-o viziune finita, ca artist.
- Īn sirul acesta, al creatorilor de arta, unde se situeaza artistul fractalist care este legat structural de tehnica, este "conectat" la calculatorul fara de care nu-ti poate realiza opera?
- De-a lungul secolelor artistii au fost nevoiti sa-si īnsuseasca tehnica timpului īn care au trait, fauritorul de icoane din Evul Mediu nu mai era acelasi cu artistul modern. Artistul fractalist se īnscrie īn evolutia omenirii ca spiritualitate, īn evolutia fireasca a omului contemporan.


"ASTEPT SA VAD CITA RABDARE AU CU MINE IMAGINILE "
Monitorul de Suceava
4 octombrie 2003



De vorba cu VIOREL GULICIUC, un artist fractalist care se conduce dupa deviza "Condu, urmeaza sau da-te la o parte!"
Cu prilejul desfasurarii Colocviului International de Filosofie si Stiinte Socio-Umane "Secolul XXI: Orizonturi umaniste", organizat īn intervalul 30 noiembrire - 2 octombrie a.c., de Catedra de Filozofie, Stiinte Socio-Umane si Pedagogie din cadrul Universitatii "Stefan cel Mare" (manifestare care a reunit la Suceava prestigiosi specialisti īn domeniu, academicieni, cercetatori si cadre didactice de la mai multe universitati din tara si din strainatate), Galeria de Arta din cadrul Muzeului "Ion Irimescu" din Falticeni a gazduit, avīndu-l ca amfitrion pe maestrul centenar, un moment īn care s-au īntīlnit īn mod fericit poezia (prin lansarea volumului de versuri al lectorului univ. dr. Alexandru Baisanu, intitulat "Cartea schimbarilor. Eu, tu si altii") cu arta fractala, "o subclasa a artei vizuale bidimensionale" (cum o defineste Kerry Mitchell īntr-un "Manifest" publicat īn anul 1999), un experiment cutezator, generat de pasiunea pentru IT, la care s-a īncumetat (si continua īnversunat sa persevereze) conf. univ. dr. VIOREL GULICIUC. Sub numele de ViGuera ( pseudonim aparent enigmatic dar care reprezinta rezultatul unei sinteze a numelui si prenumelor membrilor familiei, Vi-orel, Gu-liciuc, E-milia, R-oxana si A-lina) artistul fractalist care s-a prezentat, īn primavara acestui an, īn fata publicului sucevean cu rezultatul experimentelor sale, īntr-o expozitie cu genericul "Amprente de vise", ne atrage, īnca o data, atentia (asa cum remarca prof. Gheorghe Cobanu, care si-a asumat riscul prezentarii unei directii artistice extrem de controversate) ca "īn fata noastra se gaseste INFINITUL". De fapt prof. Gheorghe Ciobanu, care considera fractalismul "un echilibru īntre haos si cristal", sintetizīnd conceptul de arta fractala ca fiind "o infinitate de structuri, īntr-o infinitate de cromatisme, toate īnsumate īntr-un dreptunghi dat", a propus asistentei (pe care, cu o reverenta plastica, a prezentat-o cu formula "Carpatii spiritualitatii romānesti ai carui Ceahlau este maestrul Ion Irimescu") schimbarea termenului "fractal" cu "fragtal" pentru "a īnlocui fractura cu fragmentul". Si pentru ca, īn finalul cuvīntului sau, profesorul Ciobanu ne-a urat tuturor sa avem parte de "o bucurie fractalica" l-am luat de o parte pe "matemaestrul ViGuera" cu care am īnsailat un dialog ca īntre doi umanisti care privesc uimiti spre universul fascinant al artei care de la sacrocentrista a devenit antropocentrica si īncearca acum sa devina onticentrista.



"Din punctul meu de vedere imaginea se afla īnaintea cuvīntului"

- Cīnd criticul de arta Valentin Ciuca a prezentat expozitia dumneavoastra, organizata īn primavara acestui an, a spus ca "arta fractala trebuie sa capete loc de cetate la Suceava". Iata ca acum ea a cucerit un loc de cetate si la Falticeni, tocmai aici unde vegheaza īnca Sfinxul artei romānesti, maestrul Ion Irimescu. Unde si-a mai gasit loc de expunere arta fractala a lui Viorel Guliciuc?
- Din luna mai si pīna acum am mai avut o mini expozitie la Biblioteca Judeteana "Duiliu Zamfirescu" din Focsani, oras īn care am locuit vreme de zece ani si unde am o multime de prieteni de suflet, apoi, īn luna august, am prezentat o selectie de 11 lucrari la Istambul cu prilejul Congresului Mondial de Filosofie unde pot spune ca au fost foarte bine receptate de un public numeros īntrucīt au participat peste 1650 de delegati din īntreaga lume. De fapt, prin aceasta expozitie care a completat manifestarea de la Istambul, delegatia noastra a īncercat sa demonstreze ca filozofii sīnt oameni aproape normali care fac si altceva īn afara de a scrie kilometri de pagini dedicate unor idei marete. Īn sfīrsit, a mai urmat o expozitie la Sala "Omnia", de la Senatul Romāniei, unde am dus lucrarile si le-am lasat sa se descurce singure.
- Īntr-un dialog anterior īmi spuneati ca nu puneti titluri lucrarilor pentru ca fiecare privitor sa īnteleaga ceea ce doreste, esential fiind ca "sufletul sa se linisteasca si mintea sa se elibereze".
- Exact. Din punctul meu de vedere imaginea se afla īnaintea cuvīntului. De aceea am considerat ca e mai bine ca lucrarile sa aiba coduri sau numere si nu un titlu anume. Am facut greseala, pe care n-am s-o mai repet, ca la Bucuresti sa le dau nume. Numind, obligi privitorul la un anumit tip de lectura, īl fortezi, īl conduci, īl dirijezi sa vada ceea ce vrei tu, numai ca īn arta, nu de putine ori, creatorul este "confiscat" de ceea ce face. Asa cum ne lasam cīteodata confiscati de idei, cum zicea Heidegger, "ne lasam gīnditi de gīnditele noastre", si īn arta ne lasam uneori creati de creatiile noastre, ne lasam "explorati" interior sau ni se da sensul pe care vrea sa ni-l dea lucrarea.

"Am constatat ca maestrul Ion Irimescu este mult mai deschis, ca sensibilitate si ca perceptie, la ceea ce este actul artistic de acest tip"

- Acum, dupa mai multe "experiente expozitionale", ati ramas la ideea ca lucrarile dumneavoastra sīnt doar niste "obiecte de privit"?
- Da, eu le spun īn continuare "obiecte de privit" pentru ca numai cel care le priveste poate sa decida sau nu daca tin de artistic cu adevarat.
- Cum a receptat maestrul Ion Irimescu aceasta forma de exprimare artistica si cum a primit propunerea organizarii expozitiei īn acest spatiu?
- De fapt nu eu am facut acesta propunere. Am īndraznit sa-i arat maestrului, īn urma cu vreo patru saptamīni, cīteva lucrari si am constatat ca i-au placut. Marturisesc sincer ca eu nu eram pregatit psihologic sa-i placa, aveam si frica si mari īndoieli si cred ca aveam chiar si preconceptii. Am constatat ca maestrul Ion Irimescu este mult mai deschis, ca sensibilitate si ca perceptie, la ceea ce este actul artistic de acest tip, mai mult chiar decīt eram eu pregatit sa īnteleg ce poate domnia sa. Am fost placut surprins de faptul ca l-au interesat aceste lucrari si am primit invitatia din partea directorului muzeului falticenean, prof. Gheorghe Dascalescu, de a organiza o expozitie pentru care maestrul si-a dat acordul.



"Eu cred ca unele imagini trebuie procesate pentru a accentua anumite efecte sau pentru a compensa imposibilitatea de a exprima ceea ce dorim"

- Referindu-se la aceasta forma de arta īndrazneata Valentin Ciuca si-a īncheiat discursul de la Suceava spunīnd ca "orice idee noua debuteaza ca o prejudecata si sfīrseste ca o banalitate". Credeti ca arta fractala va ajunge o banalitate?
- Va ajunge desigur un lucru comun, o tehnica fireasca de creare a unor imagini. Pot sa va spun ca exista voci īn lumea artei fractale care tin de critica dar care sīnt creatori de arta īn maniera clasica, de sevalet, care sustin ca modul de producere al acestui tip de imagini este singura revolutie adevarata care s-a petrecut īn ultima suta de ani īn tehnica de realizare a unei imagini picturale sau digitale. Īn programele de grafica utilizate pe calculator au fost implementate o parte din tehnicile picturii traditionale. Deci poti sa creezi pe o imagine obisnuita dīndu-i efecte impresioniste, cubiste, etc. Īn cazul artei fractale singurele lucruri de care te poti folosi, singurele instrumente, sīnt combinatiile de cifre. Sīnt numai factori matematici si atunci exista o limitare a ceea ce poti sa utilizezi iar forma nu este chiar atīt de la īndemīna ca sa poti s-o prelucrezi si sa obtii exact ceea ce ti-ai dori. De aceea unele imagini sīnt postprocesate pentru a accentua efectul. Exista chiar o dezbatere īn cadrul curentului artei fractale: se lasa imaginea fractala simpla sau se proceseaza? Eu cred ca unele imagini trebuie procesate pentru a accentua anumite efecte sau pentru a compensa imposibilitatea de a exprima exact ceea ce dorim.

"La un moment dat, s-ar putea ca imaginile sa se plictiseasca sa tot stea la usa mea si sa spuna ca, poate īn alta parte, n-o sa le tina nimeni la coada"

- Ce s-a īntīmplat cu ideea dumneavoastra de "sculptura īn lumina"?
- Astept sa apara dispozitivul. Firma care l-a produs nu a scos īnca pe piata aparatul cu care voi putea sa dau tridimensionalitate unei lucrari, īn sensul de holograma proiectata īn aer īntr-un cub care contine lumina si culoare si care va putea fi vazut din interior sau din exterior, din orice unghi. Astept sa apara acest dispozitiv si soft-ul aferent pentru ca si problema de soft este foarte complicata. Cei care l-au creat lucreaza la un institut de cercetare īn domeniul tehnologiei militare din Anglia si probabil ca exista īnca niste impedimente pentru ca, īn acest moment, tehnologia de producere a imaginilor holografice nu permite decīt proiectarea īn aer a unei suprafete īn conditii speciale si cu o rezolutie extrem de mica. Tehnologia care a fost inventata va permite vizualizarea īn conditii normale a unei imagini cu adevarat tridimensionale.
- Ce se va petrece īn continuare īn atelierul digital al lui Viorel Guliciuc?
- Nu stiu! Astept sa vad cīta rabdare au cu mine imaginile pentru ca de lucrat nu lucrez decīt atunci cīnd am starea de spirit favorabila. Īnca nu am un calculator al meu si lucrez pe calculatorul universitatii care este īn acest moment depasit. Mi-ar trebui un calculator atīt de puternic īncīt sa pot produce o imagine care are echivalentul a cel putin 2 gigabiti ceea ce-ar īnsemna o lucrare de de 1,5/1 metru. Este cantitatea de informatie pe care o contine o imagine pe care n-o poate afisa decīt un calculator dotat cu un soft foarte puternic. Acum sīnt limitat la 100 de megabiti ceea ce īnseamna de 20 de ori mai putin. Sa vad cīta rabdare va mai avea cu mine tipul acesta de expresie artistica pentru ca, facīnd si alte lucruri, la un moment dat, s-ar putea ca imaginile sa se plictiseasca sa tot stea la usa mea si sa spuna ca, poate īn alta parte, n-o sa le tina nimeni la coada.

[ Back ]
Copyright © Viorel Guliciuc E-mail : Design by ViGuera